Madame K

ce departe eram insa de toate acestea si cat de departe erai tu de mine

da, uite

m-am gândit la tine

mai mult decăt s-ar fi cuvenit

*

nu îmi mai este frică
şi promit să nu mai falsific
cărţile

îmi scot căpuşele din creier
în urma lor memoria
se strânge ca o cută

tremur de vid
dar /mamă/ sunt încă
în mine
şi în tine
deopotrivă

în acest clip
dumnezeu îmi pasează sfera

şi culmea!
înscriu


*


inima mea aruncată pe jos
o cârpă în care o duşmancă
a îndesat câlţi

când vede acestea
gol şi frumos ca un arhanghel
genunchiul meu se îndoaie

în camera în care m-am îndesat
miroase a muşama şi-a clor

şi sunt cu ochii pe tine
argus


*


suntem într-un tub
în care doar mişcările verticale
sunt autorizate

tu urci
eu cobor
tu cobori
eu urc

nimic mai mult

lustruim pereţii
cu spinările noastre

în tubul acesta
respir prin buricul tău
vezi prin urechea mea

tubul acesta
ne ţine dumnezeul în viaţă

conectat la noi
depinde / deci există


*


în visele mele electrice
suntem două sarcini
încărcate diferit
două cabluri împletite
unul pe celălalt
o spirală de extaz
şi teroare

în visele mele electrice
dumnezeu ne înfige
creierele în aceeaşi priză

violetul dureros al imaginaţiei
curge pe obraz
ca vopseaua



*


adevărul pe care îl vezi
aşezându-şi o pulpă
peste cealaltă
nu m-a hărţuit

tot acolo mai era un copil cu tricicletă
peste umărul lui am suflat
în păpădie

mestecam gumă
stăteam pulpă peste pulpă

era femeie cu tocuri înalte
era apus roz pe dâmboviţa
era un timp
plus un zvon de castanietă
în sângele meu

cu toate acestea
nu mă durea nimic


*


de ce să îţi tai venele
când poţi să muşti din ele
de ce să curgă când poate
să ţâşnească

de ce să delirez când pot
să fiu o femeie cuminte
curată
să miros a mama
să trag perdelele
să împlânt un ax în coloană
şi să aştept
fără greşeală

în acest clip
dumnezeu avea o colecţie
de timbre
şi una de insecte cărnoase
cu tenişi şi sâni


*


de fiecare dată când îmi spun
în gând
l u m e a a c e a s t a n u e x i s t ă
o armată inamică se urcă
pe marginile mele
în şir indian
mă coase îmi trage fermoarul
îmi remaiază dresul minţii
rupt în încercarea mea
de-a sări peste

în acest clip
dumnezeu este un gardian
şi poate că ceea ce ţine la spate
e o armă


*

suntem doi fulgi
viorile cântă
aterizăm peste alţi fulgi
viorile cântă
ne unim cu ei ohoooo
viorile cântă
bocancul se-apropie
ridurile lui ne cuprind
viorile cântă
omul ajunge acasă
îşi şterge bocancul la intrare
viorile cântă
rămânem noi doi uniţi
cu alţi câţiva
pe un preş infect

o pată

în acest clip
dumnezeu este
înăuntru
cu spatele lipit
de sobă


*


transpirarea unei alte lumi
mi-a luat minţile
în burta mea un miracol
îmi face din maţe un ţambal
lovit regulat de ciocănelele
câtorva întrebări

trăiesc într-un ulcer universal
căruia îi sunt
şi mamă şi tată


*

aş vrea ca cei care mă vor vedea
la mama întinsă pe masă
să ştie că pentru mine moartea
e un bărbat incredibil de
frumos
care-şi plimbă briciul
peste obrazul săpunit
cu o plăcere
terifiantă

şi că eu sunt guşa lui
pulsândă


*


aud cu unghiile
aici totul are chipul meu
îngerul stă cu piatra în mână
dumnezeul cu dalta

se decupează omul din om